Parcul Naţional Piatra Craiului
Parcul Naţional Piatra Craiului este o arie protejată de interes naţional situat pe teritoriile judeţelor Argeş (6.967 ha.) şi Braşov (7.806 ha), având o suprafaţă totală de 14.773 ha. Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de oraşul Zărneşti şi comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judeţului Braşov şi de comunele Dâmbovicioara şi Rucăr pe raza judeţului Argeş. Masivul Piatra Craiului a devenit rezervaţie naturală în 28 martie 1938. Din 1938, când rezervaţia naturală a fost înfiinţată, au fost luate în considerare numai 440 ha. În 1972, această suprafaţă a crescut la 900 ha, iar astăzi, zona de conservare specială acoperă o suprafaţă de 4879ha, zona de parc naţional ocupând cca. 9894 ha. În 1952, in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare. În anul 1990 Piatra Craiului a fost declarat parc naţional prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din România.
Relieful
Parcul Naţional Piatra Craiului reprezintă o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Ţimbalul Mare - 2.177 m, Vârful dintre Ţimbale - 2.170 m) din roci metamorfice, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotişuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Zărneştiului, Cheile Vlăduşca), peşteri, cursuri de apă sau zone carstice (La Zaplaz, Prăpastiile Zărneştiului, Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, ) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajişti montane, fâneţe, păşuni şi zone împădurite.
Clima
Prin poziţia geografică, Parcul Naţional Piatra Craiului, se încadreaza zonal în clima temperata, iar regional la tranziţia dintre climatul temperat de tranziţie şi cel excesiv continental. Zona se încadrează în sectorul cu climă alpină, ţinutul munţilor înalţi. Repartiţia temperaturii anuale a aerului scade in funcţie de creşterea altitudinii: Rucăr (>7ºC), Zărneşti (5-7ºC), Podu Damboviţei (5-7ºC), Fundata (4-5ºC), Curmatura (4-5ºC), Piatra Mica (2-4ºC), Vf. Piscul Baciului (0-2ºC).Precipitaţiile cresc odată cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm în zonele joase la aproape 1300 mm, în părţile mai înalte ale teritoriului.
Vegetaţia
Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1170 de specii si subspecii de plante.Acestea sunt distribuite etajat, în concordanţă cu structura geologică, caracteristicile solului şi climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Dintre arbori şi arbuşti, aici putem întâlni următoarele specii de conifere: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), pin (Pinus), larice (Larix decidua), tisă (Taxus baccata), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix). Un etaj mai jos sunt prezente specii de foioase cu arboret de: stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arţar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), ulm (Ulmus glabra), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), plop tremurător (Populus tremula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), salcie căprească (Salix caprea), salcie albă (Salix alba). Dintre ierburi şi flori, cele mai reprezentative sunt: garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), gladiola salbatică (Gladiolus imbricatus), sângele voinicului (Nigrittela rubra), floarea-reginei (Leontopodium alpinum Cass.), bujorul de munte (Rhododendron), macul galben (Papaver alpinum), iedera albă (Daphne blagayana).
Fauna
Fauna parcului este una diversificată şi reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi peşti, unele protejate prin lege şi aflate pe lista roşie a IUCN. Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna întregii ţări, peste 40% trăiesc şi în Masivul Piatra Cariului. Specii de mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), capră neagră (Rupicapra rupicapra), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), vulpe (Vulpes vulpes), mistreţ (Sus scrofa), veveriţă (Sciurus carolinensis).
Category: Parcuri Nationale din Europa, Romania
0 comments